De câte ori nu ți-a fost frică?

Mie mi-a fost de multe ori, probabil tuturor ne-a fost la un moment dat. Frici mai mari sau mai mici, cu toții le avem. Poate că uneori nici nu realizam teama care mă cuprindea, ci mă mințeam că ceea ce simt este de fapt altceva.

Frica…îl consider a fi unul dintre cele mai grele sentimente. Te leagă, te minte, te încătușează și te manipulează; te convinge că nu poți fi ceea ce vrei să fii, că posibilul este de neatins. Totul devine confuz, de neajuns, intangibil; ce nefericire este să fii sub negura ei. Cu trecerea timpului devii tot mai convins că nu poți, că nu va dura, că nu vei ajunge, că e prea departe, că e prea târziu, că e prea devreme, că e inutil, că nu e corect, că e prea frig, că nu poți pentru că plouă, că nu te mai iubește, că nu mai poți iubi…

Începi să crezi că nu ești capabil, că nu a însemnat nimic, că nu o vei mai vedea niciodată, că totul s-a terminat, că nu mai ești cine ai fost, și lista poate continua. Este o listă lungă, interminabilă uneori de lamentări, de tristeți, de nefericiri, de dezamăgiri, toate trăite în preajma ei. Te face să te simți viu, pentru că asta este viața de fapt, o permanentă stare de nesiguranță,și de aici rezultă fricile.

Frica are atât de multe feluri de a te convinge de adevărurile ei, poate fi atât de persuasivă; îți va spune că nu știi să înoți, că nu poți învăța o limbă străină, că nu poți călători, că nu-ți va răspunde la telefon, că acasă nu te mai așteaptă nimeni, că dragostea doare, că nu mai poți ierta; precum o amantă înșelătoare îți va șopti că nu mai are rost, că nu trebuie să îi scrii, că totul e pierdut, că nu poți zbura, că nu știi să conduci, că tatuajele dor, că nu poți picta, că nu știi să desenezi, că arta nu e pentru tine… Ea îți va șopti zi si noapte că nu poți fi cine vrei tu să fii.

Don’t listen to your fears. They don’t know what you’re capable of.

Sună-l chiar dacă au trecut 5 ani de când v-ați văzut și spune-i că niciodată nu l-ai uitat, ia creionul în mână și fă o schiță, lasă-te purtat de valul oceanului chiar dacă nu știi să înoți și o să vezi că te va proteja dacă nu îi reziști, încearcă să pedalezi pentru prima dată,  iubește din tot sufletul, mergi și vizitează țara aia pe care mereu ți-ai dorit să o vezi, fă baie în mare noaptea cu lună plină, fă poze, multe poze, dar mai ales pe cele cu retina; nu îți fie teamă să descoperi lucruri noi, să te redescoperi.

Tot ceea ce provine din frică sunt elemente ale imaginației, poate detalii din copilărie, fragmente din ceea ce ne-a făcut să suferim, din ceea ce ne-a durut cândva, demult, sau de curând, însă se află doar la nivelul imaginarului, al imaterialului. Este alegerea noastră dacă o lăsăm să decidă pentru noi sau dacă alegem să o ignorăm; fă lucrurile de care ți-e teamă pentru a le putea depăși, pentru a te autodepăși, pentru a putea fi liber.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s